Hartă site      Legaturi utile

        Acasă            Ce este 112            Funcţionare sistem 112            Serviciul SMS 113            eCall            Agenţii de urgenţă            Informare publică            Contact
 

        Esti aici:  Agenţii de urgenţă > Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Agenţii de urgenţă

Stiri


Partener al proiectului Campania nationala de informare referitoare la numarul unic de urgenta 112
Untitled Document

     Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

http://www.igsu.ro

PRIORITĂŢI Şl PERSPECTIVE
   O reacţie rapidă şi profesionistă în cazul unei catastrofe, fie ea incendiu, inundaţie, accident sau orice altceva, are urmări imediate şi vizibile în viaţa unor semeni ai noştri şi, de multe ori, în cea a unei comunităţi întregi. Zilnic echipele de intervenţie sar în ajutorul oamenilor, le salvează bunurile, îi smulg din ghearele morţii şi pleacă la alte şi alte „lupte cu nenorocirile vieţii".
   Aparent sub anonimat, mereu ascunşi sub costumele lor de protecţie, care îi fac pe toţi să arate la fel, ei sunt acei eroi comuni, anonimi. Atunci însă, când epuizaţi, după o îndelungă şi dificilă intervenţie, îşi dau la o parte căştile, se personalizează, devin părinţi, fraţi sau urmaşii unor familii care depind tot de ei, fără însă ca noţiunea de echipă să aibă câtuşi de puţin de suferit.
   Aceste echipe, constituite acum în marea familie coordonată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din România, sunt compuse dintr-o multitudine de specialişti: pompieri, paramedici, pirotehnişti, scafandri, alpinişti, sau alte categorii de profesionişti care asigură expertiza de specialitate sau sprijin administrativ: ingineri, fizicieni, chimişti, IT-işti, economişti.
  Ei alcătuiesc echipa serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din România, a căror activitate v-o prezentăm în paginile de faţă.


   Viitorul instituţiei reprezintă o nouă provocare în faţa specialiştilor, preocupaţi să confirme atât tradiţia de care sunt mândri, cât şi aprecierea concetăţenilor, care obligă la noi rezultate în permanenta luptă de apărare a vieţii oamenilor şi a bunurilor de ameninţarea incendiilor, inundaţiilor, cutremurelor, accidentelor şi altor catastrofe.
   Lumea contemporană ne solicită o nouă viziune, tradusă prin reorientarea efortului de pregătire în sensul obţinerii unei conştientizări a necesităţii şi utilităţii, prin implicarea a trei componente esenţiale: cetăţenii, profesioniştii şi autorităţile centrale şi locale cu responsabilităţi în procesul de management al situaţiilor de urgenţă.
   Implementarea acesteia se concretizează prin cinci concepte specifice:
1) abordare globală a riscurilor - evaluarea posibilităţii de producere a unei situaţii de urgenţă în relaţie cu impactul potenţial asupra societăţii civile, proprietăţii şi serviciilor, cu nivelul de pregătire a răspunsului şi resursele necesare depăşirii unui asemenea moment.
2) interdependenţa a doi actori esenţiali: comunitatea şi serviciile de urgenţă.
3) trei niveluri de coordonare: operaţional (execuţie), tactic (proceduri) şi strategic (politici / principii directoare).
4) proces de management în patru etape: pregătire, răspuns, limitare a consecinţelor, reconstrucţie.
5) ciclu de implementare în cinci paşi: planificare, pregătire, execuţie, evaluare, îmbunătăţire.
   Un alt aspect care se bucură de întreaga atenţie este dezvoltarea carierei, educarea şi instruirea personalului implicat în gestionarea, prevenirea sau intervenţia în situaţii de urgenţă.
   Printre priorităţi se mai numără şi instituirea unui nou sistem de învăţământ de profil, noi standarde şi reglementări, ca şi implementarea unui nou Sistem de Management Integrat al Situaţiilor de Urgenţă şi module de protecţie civilă necesare pe timpul operaţiunilor de asistenţă internaţională.
   Conştienţi de datoria lor, profesioniştii serviciilor de urgenţă din România se preocupă de continua perfecţionare, completarea şi dezvoltarea dotării, îmbunătăţirea continuă a calităţii răspunsului şi asigurarea unui serviciu public de tot mai bună calitate, dedicat cetăţeanului.
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
SĂ NE PREZENTĂM
  
  Până în anul 2004, măsurile de protecţie civilă şi stingere a incendiilor se realizau de către Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi Comandamentul Protecţiei Civile, instituţii aflate sub coordonarea Ministerului de Interne.
  Pentru a se adapta la creşterea exponenţială a riscurilor nonmilitare, pe fondul accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităţilor economice şi producerii de dezastre, cele două instituţii menţionate fuzionează în decembrie 2004, luând astfel fiinţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
  
Obiectivul fundamental al activităţii desfăşurate de IGSU vizează eficientizarea acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, în vederea menţinerii sub control a riscurilor şi asigurării stării de normalitate a vieţii comunităţilor umane şi este atins prin multitudinea de activităţi de prevenire şi intervenţie pentru stingerea incendiilor, descarcerare şi prim-ajutor SMURD, salvarea persoanelor şi limitarea pagubelor produse de inundaţii, alunecări de teren, mişcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistenţa persoanelor aflate
  In situaţii critice, intervenţia la accidente tehnologice, radjologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de calamităţi naturale sau antropice.
în calitate de integrator al Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, creat în 2004, IGSU coordonează acţiunile instituţiilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă, asigurând şi funcţia de punct naţional de contact în relaţia cu organizaţiile internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniu.
  
Inspectoratul general şi structurile judeţene au în componenţă aproape 30.000 de cadre, 43 de centre operaţionale şi 280 subunităţi operative, cu peste 3.500 mijloace tehnice de intervenţie.
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
RETROSPECTIVĂ - CORPUL POMPIERILOR MILITARI
   Cele mai vechi însemnări despre incendiile din Principatele Dunărene datează din anii 1558 şi se referă la evenimente petrecute în Bucureşti, capitala Ţării Româneşti, iar primele documente referitoare la prevenirea incendiilor sunt din Bucureştii anului 1768.
   
Serviciile de pompieri s-au constituit diferit în Principatele Române: în Ţara Românească şi Moldova au avut un caracter militar, iar în Transilvania - un caracter voluntar.
   Primele unităţi de pompieri militari din România s-au înfiinţat la 15 mai 1835 la laşi, şi în 1845 la Bucureşti, sub numele de „roată de foc", acestea funcţionând ca structuri militare. După acelaşi model s-au înfiinţat companii de pompieri în toate oraşele mari ale României, din care s-a dezvoltat apoi Corpul Pompierilor Militari, cu unităţi în toate judeţele ţării.    Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a produs modificări importante, pompierii militari trecând în subordinea Ministerului de Interne.
   Gloria pompierilor militari a devenit eternă prin jertfa pompierilor bucureşteni care au înfruntat, la 13 septembrie 1848 armata otomană venită să înăbuşe revoluţia română, actul lor eroic fiind consacrat prin aniversarea anuală, la 13 Septembrie, a Zilei Pompierilor din România.
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
RETROSPECTIVĂ - PROTECŢIA CIVILĂ
  
  Conceptul de protecţie civilă a cunoscut de-a lungul timpului o evoluţie continuă. Prima legiferare a fost prin Decretul Regal 468 din 28 februarie 1933 „Apărarea pasivă contra atacurilor aeriene", urmând ca prin „Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene" să fie detaşată net apărarea pasivă de cea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile.
   în 1943 ia fiinţă Corpul Special de Intervenţie cu scopul de a acţiona în centrele bombardate, la înlăturarea bombelor neexplodate, stingerea şi limitarea incendiilor precum şi ridicarea de tabere pentru sinistraţi ori evacuaţi.
   După război se înfiinţează Apărarea Locală Antiaeriană (ALA), însă legea care defineşte cel mai bine misiunea activităţii, şi anume protecţia celor fără arme atât în cazuri de conflict armat, cât şi în catastrofe ori dezastre, a fost Legea privind Apărarea Civilă şi Decretul privind măsurile de apărare civilă din anul 1978.
   Reforma protecţiei civile a început odată cu ratificarea de către România, la 11 mai 1990, a Protocoalelor adiţionale I şi II la Convenţiile de la Geneva din 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate, iar prin Legea apărării naţionale nr.45/01.07.1994 a apărut denumirea de "protecţie civilă", urmată, în 1996, de Legea nr. 106 - Legea Protecţiei Civile.
   în octombrie 1999, Comandamentul Protecţiei Civile cu structurile subordonate, trece din subordinea Ministerului Apărării Naţionale în subordinea Ministerului de Interne.
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
SISTEMUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
  Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă a fost creat în 2004, premergător aderării României la Uniunea Europeană - 2007 - şi reprezintă o reţea de comunicare permanentă între autorităţile administraţiei publice şi structurile abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, constituite pe niveluri şi domenii de competenţă, şi care dispun de infrastructura şi resursele necesare pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti şi intervenţia la diferitele tipuri de situaţii de urgenţă.
   Sistemul Naţional are în compunere:
1) comitete pentru situaţii de urgenţă (la nivel naţional, ministerial, al municipiului Bucureşti, judeţean şi local);
2) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (rol de integrator - asigură transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul Naţional către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale)
3)
servicii publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă (inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă);
4)
centre operative pentru situaţii de urgenţă (permanente / temporare - se constituie în cadrul ministerelor şi celorlalte instituţii din cadrul sistemului, pentru a asigura fluxul de informaţii anterior sau în momentul producerii unei situaţii de urgenţă);
5)
comandantul acţiunii (asigură coordonarea unitară la locul producerii evenimentului excepţional).
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
INTERVENŢIA ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ
  
  Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, IGSU şi structurile judeţene îndeplinesc misiuni de:
1) 
monitorizare, evaluare, cercetare a cauzelor producerii situaţiilor de urgenţă;
2) 
informare şi educare preventivă a populaţiei şi avertizare a acesteia, înştiinţare a autorităţilor administraţiei publice, despre posibilitatea/iminenţa producerii situaţiilor de urgenţă;
3) 
căutare, descarcerare şi salvare a persoanelor;
4) 
evacuare a persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate, prin asigurarea măsurilor de evacuare, instalarea taberelor de sinistraţi, participarea la transportul populaţiei şi al unor categorii de bunuri;
5) 
distrugere a zăpoarelorde gheaţă sau degajare a cursurilor de apă;
6) 
acordare a asistenţei medicale de urgenţă prin module SMURD din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste;
7) 
asigurare logistică a intervenţiei structurilor proprii şi punerea la dispoziţia altor structuri, a unor categorii de tehnică, materiale şi echipamente;
8) 
stingere a incendiilor;
9) 
decontaminare a populaţiei, cu mijloace specializate şi/sau a punctelor de decontaminare personal, tehnică şi echipament recunoscute din timp în profil teritorial;
10) 
neutralizare a efectelor materialelor periculoase prin acţiuni de asanare a muniţiei neexplodate din timpul conflictelor militare.  
  Structurile operative ale IGSU sunt solicitate anual la peste 200.000 de situaţii de urgenţă, din care: 
1) 
80% - aprox. 160.000 de intervenţii SMURD;
2) 
7% - peste 14.000 de intervenţii pentru stingerea incendiilor;
3) 
5% - peste 10.000 de intervenţii în alte situaţii de urgenţă: inundaţii, alunecări de teren,fenomene meteo periculoase, misiuni pirotehnice etc; 3% - peste 6.000 de acţiuni pentru protecţia comunităţilor: protecţia mediului, transport apă potabilă, asanare fântâni, salvări animale etc;
4) 
3% - peste 6.000 de intervenţii la arderi necontrolate ale vegetaţiei;
5) 
2% - peste 4.000 de de intervenţii pentru asistenţa persoanelor.
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
PREVENIREA SITUAŢIILOR DE URGENTĂ
    Activităţile de prevenire desfăşurate de IGSU şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti reprezintă o componentă principală a sistemului integrat de măsuri tehnice şi organizatorice, şi acţiuni specifice realizate în scopul preîntâmpinării, reducerii sau eliminării riscurilor de producere a situaţiilor de urgenţă şi a consecinţelor acestora, protecţiei populaţiei, mediului, bunurilor şi valorilor de patrimoniu.
   La nivel naţional, activitatea de prevenire este coordonată de Inspecţia de Prevenire din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. La nivel teritorial, inspecţiile de prevenire planifică, organizează şi desfăşoară activităţi de prevenire la instituţii publice, localităţi, construcţii cu aglomerări de persoane şi operatori economici cu risc din zona de competenţă.
   In vederea îndeplinirii scopurilor specifice, activitatea de prevenire se desfăşoară prin următoarele forme principale:
1)
reglementarea activităţii de apărare împotriva incendiilor şi protecţia civilă;
2)
avizarea/autorizarea construcţiilor şi instalaţiilor privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă;
3)
înştiinţarea autorităţilor şi asigurarea alarmării populaţiei;
4)
asanarea muniţiei rămasă neexplodată din timpul conflictelor şi protecţia CBRN;
5)
autorizarea desfăşurării unor activităţi specifice;
6)
auditul de supraveghere a persoanelor fizice şi juridice autorizate;
7)
controlul/inspecţia de prevenire;
8)
asistenţa tehnică de specialitate;
9)
informarea preventivă şi pregătirea în domeniu a populaţiei;
10)
supravegherea pieţei privind conformitatea produselor cu rol în satisfacerea cerinţei de securitate la incendiu;
11)
coordonarea, controlul şi pregătirea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă a serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă.
   
Raportat la statistica Asociaţiei Tehnice Internaţionale de Prevenire şi Stingere a Incendiilor - CTIF, în ultimii ani România s-a situat constant pe primele locuri la nivel mondial în ceea ce priveşte numărul redus de incendii la 1.000 de locuitori.
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
COOPERARE SI ASISTENTĂ INTERNAŢIONALĂ
  
   Rolul internaţional al IGSU în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă este unul din ce în ce mai vizibil, instituţia implicându-se activ în schimbul de experienţă şi bune practici, cursuri, exerciţii, cercetare sau inovare, parteneriate în cadrul proiectelor cu finanţare europeană, reuniuni şi grupuri de lucru cu instituţii şi organizaţii de profil.
   Un rol central în activitatea internaţională îl deţine reprezentarea României la nivelul structurilor cu atribuţii în domeniul protecţiei civile/asistenţă la dezastre din cadrul Uniunii Europene (Consiliu şi Comisie) şi Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - Civil Emergency Planning - însă se acordă o importanţă deosebită şi participării la diferitele activităţi organizate sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite - UN-OCHA-, Iniţiativei de Prevenire şi Pregătire la Dezastre pentru Europa de Sud-Est (DPPI SEE), Euro-Regiunea DKMT (Dunăre-Criş-Mureş-Tisa), Consiliul de Planificare a Urgenţelor Civil-Militare pentru Europa de Sud-Est (CMEPC SEE), Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN).
   Bilateral, IGSU întreţine şi dezvoltă continuu legături profesionale prin intermediul acordurilor de cooperare încheiate cu instituţiile omoloage din Bulgaria, Ungaria, Moldova, Turcia, Azerbaidjan, Cehia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Mai mult, sunt în proces de definitivare acorduri de cooperare cu Belarus, Italia, Iordania, Macedonia, Serbia şi Ucraina.
   România este membru fondator al Asociaţiei Internaţionale a Serviciilor de Incendiu şi Salvare - CTIF, încă de la înfiinţarea acesteia, în 1900.

   Principalul instrument folosit pentru primirea/acordarea de asistenţă în situaţii de urgenţă este Mecanismul Comunitar de Protecţie Civilă, prin intermediul căruia Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a avut oportunitatea atât de a acorda, cât şi de a primi asistenţă internaţională.
   Alte instrumente pe care România, prin punctul naţional de contact IGSU, le poate utiliza în procesul de asistenţă internaţională sunt NATO EADRCC (Centrul Euro-Atlantic pentru Coordonarea Răspunsului la Dezastre din cadrul NATO) şi UN-OCHA (Biroul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare din cadrul ONU).
   In baza acordurilor bilaterale încheiate, România poate oferi sau primi direct sprijinul statului partener în cazul producerii unor dezastre de proporţii.
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
RESURSE UMANE
  
   Pentru îndeplinirea misiunilor, în statele de organizare ale IGSU şi ale structurilor subordonate sunt încadraţi aproape 30.000 de angajaţi, din care 97% în unităţi operative şi 3% în structuri administrative: instituţii de învăţământ, studii şi cercetare, baze, ateliere şi depozite de asigurare tehnică, logistică şi de reparaţii.
   Necesarul de personal se asigură prin instituţiile de formare dedicate: Academia de poliţie "A.I.Cuza" -Bucureşti - Facultatea de Pompieri şi Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă "Pavel Zăgănescu" - Boldeşti. Anual, Facultatea de Pompieri asigură circa 50 de absolvenţi, iar Şcoala de Subofiţeri Boldeşti peste 120 de absolvenţi.
   O altă sursă de pregătire sunt instituţiile de învăţământ ale Ministerului Apărării Naţionale: Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu" - Sibiu, Academia Tehnică Militară Bucureşti şi la Academia Forţelor Aeriene "Henri Coandă" - Braşov.
   Suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat, din decembrie 2006 au determinat profesionalizarea structurilor IGSU, prin încadrarea a peste 20.000 de subofiţeri.


IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
PREGĂTIREA SI PERFECŢIONAREA PROFESIONALĂ
  
   IGSU asigură şi pregătirea autorităţilor administraţiei publice locale, a comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă şi a personalului de specialitate din instituţii publice şi operatori economici, prin cursuri organizate de Centrul Naţional de    Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă şi centrele zonale din Bacău, Cluj-Napoca şi Craiova, ca şi prin instructaje organizate de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.
   Cursuri de perfecţionare şi specializare a membrilor serviciilor private pentru situaţii de urgenţă sunt organizate şi de Centrul Naţional de Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă din Bucureşti, care oferă atestate de calificare profesională.
   în ultimii ani s-a acordat o atenţie deosebită pregătirii personalului paramedical, din cadrul echipajelor de prim-ajutor calificat, fiind instruiţi în a doua specialitate peste 1.000 de servanţi pompieri.
   Personalul paramedical care activează în cadrul echipajelor SMURD este pregătit în instituţiile de învăţământ şi centrele de formare acreditate, aflate în structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. în prezent sunt acreditate 11 centre de pregătire-formare paramedici care funcţionează în cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Bihor, Cluj, Dolj, Galaţi, laşi, Mureş, Sibiu, Dâmboviţa, Timiş, al municipiului Bucureşti, precum şi Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie civilă "Pavel Zăgănescu" - Boldeşti, fiind în curs de acreditare alte două centre (Constanţa şi Argeş). Certificatele de atestare sunt valabile doarîn cadrul MAI.
   Peste 5.000 de cadre militare au urmat şi absolvit în aceste centre, cursuri de formare profesională pentru acordarea primului ajutor medical de urgenţă şi descarcerare (paramedici), dintre aceştia aproximativ 2.300 încadrează, în prezent, echipajele de urgenţă SMURD.
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
ECHIPAMENTE DE INTERVENŢIE
  

 

   Structurile logistice asigură achiziţionarea şi dotarea unităţilor proprii cu echipamente de protecţie la intervenţie, uniforme, precum şi cu mijloace şi echipamente de intervenţie: autospeciale şi accesorii, substanţe stingătoare etc. Acestea desfăşoară şi activităţi de cercetare-dezvoltare, pentru identificarea, realizarea şi achiziţionarea de noi echipamente specifice misiunilor în situaţii de urgenţă.
   O preocupare permanentă este completarea tehnicii de intervenţie prin programe operaţionale şi de cooperare cu finanţare nerambursabilă. în prezent, sunt în curs de implementare proiecte prin care este prevăzută achiziţionarea de diverse echipamente de intervenţie şi autospeciale de stingere incendii, descarcerare grea şi de cercetare CBRN, decontaminare, transport scafandri, salvare la înălţime, evacuare şi transport aerian ş.a.



IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
VOLUNTARIAT
  
   Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul serviciilor publice, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă. îndeplinirea acestor atribuţii presupune:

1) 
Asigurarea cadrului legal unitar specific înfiinţării, organizării, echipării, dotării şi pregătirii serviciilor publice, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă;
2) 
Eliberarea avizelor de înfiinţare/desfiinţare, extindere/restrângere a activităţii, precum şi pentru sectorul de competenţă;
3)
Desfăşurarea de controale la serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;
4) 
Instruirea personalului din serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;
5) 
Executarea de activităţi preventive în comun cu personalul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;
6) Asigurarea de asistenţă tehnică la întocmirea documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor specifice serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;
7) 
Organizarea şi desfăşurarea concursurilor profesionale cu serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;
8)
Derularea de campanii naţionale de promovare a voluntariatului în situaţii de urgenţă.
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
ACTIVITĂŢI SPORTIVE
   Serviciile profesioniste, dar şi cele voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă participă anual la concursuri profesionale naţionale, în care sunt implicaţi mii de concurenţi.
   Disciplinele la care sportivii IGSU obţin performanţe notabile sunt: schi, judo, tenis de masă, karate, tir, unifight, atletism, înot, tenis şi fotbal.
   Participarea profesioniştilor IGSU la campionatele europene şi mondiale ale pompierilor şi poliţiştilor este coordonată de Asociaţia Sportivă a Pompierilor din România.    Palmaresul cu care se mândresc pompierii români în 2011:
   Jocurile Mondiale ale Poliţiştilor şi Pompierilor: 19 medalii de aur, 18 medalii de argint şi 11 medalii de bronz - New York - SUA;
  • Locul I la Campionatul European de Futsal, organizat sub egida E.S.F.(European Fire Sport Federation) - Ostrava - Cehia;
  • Locul al ll-lea la Campionatul Balcanic de Tenis de Masă al Ministerelor de Interne şi Ordine Publică -Varna-Bulgaria.
IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM
MUZEUL TRADIŢIILOR
  
  



   IGSU are în structură şi Muzeul Naţional al Pompierilor, inaugurat în septembrie 1963, la aniversarea Zilei Pompierilor din România. Instituţia este găzduită de o veche clădire a Bucureştiului, Foişorul de Foc, ridicat în anii 1891-1892 ca punct de observaţie a localităţii, de supraveghere şi anunţare a incendiilor vremii.
   Astăzi, Muzeul Naţional al Pompierilor găzduieşte exponate de patrimoniu şi tezaur, asigură identificarea, recuperarea şi restaurarea colecţiilor şi pieselor cu valoare istorică şi documentară, organizează expoziţii şi colocvii tematice, editează broşuri şi albume istorice.
   Instituţia promovează vizitarea muzeului de numeroase grupuri de tineri, elevi, studenţi, dar şi delegaţii internaţionale ale serviciilor de urgenţă care vizitează Bucureştiul.




IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM

© 2010 Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Toate drepturile rezervate. - www.stsnet.ro
 
Contor trafic
eXTReMe Tracker